Ca siglă, Uniunea Democrată Turcă din România are un glob pe care se află simbolul etniei turce (semiluna şi steaua), fiind încadrat în partea de jos de două ramuri de măslin, simbolizând pacea. La baza globului se află denumirea Uniunii Democrate Turce din România, încadrată de tricolorul românesc, reprezentând sprijinul pe care statul român îl acordă etniei turce pentru păstrarea identităţii spiritual-cultural-religioase.
Populaţia de etnie turcă, după datele ultimului recensământ, din martie 2002, este de circa 33.000. Deci, în uşoară creştere faţă de 1992, când statisticile au consemnat 29.533 de turci. În Constanţa trăiesc circa 11.000 turci, în Medgidia 4000, în oraşele de pe litoral: Mangalia (2000), Eforie Nord (200), Techirghiol (400). Datorită urbanizării, migrării sau emigrării, populaţia din mediul rural a scăzut, este vorba de sate ca Adamclisi (80), Agigea (60), Mihail Kogălniceanu (70), Nicolae Bălcescu (20), Ostrov (20), Poarta Albă (20), Ion Corvin (70), Topraisar (20).
În judeţul Tulcea trăieşte o importantă comunitate turcă. Astfel, în mun. Tulcea se găsesc, conform recensământului din anul 2002 – 1423 turci, în Babadag 1289, Isaccea 216, Măcin 337, Ciucurova 82, Casimcea 64, Mahmudia, Murighiol, Somova, Sulina.
Turcii trăiesc în proporţie de 70% în mediul urban. Au un nivel de instrucţie şcolară similar cu cel al altor etnii, dar sunt şi mulţi neştiutori de carte (10%) sau doar absolvenţi ai claselor I-IV (20%).
Uniunea Democrată Turcă din România are o revistă: Hakses – Vocea Autentică, fiind finanţată de Guvernul României prin Departamentul de Relaţii Interetnice.
Revista vine să pună în valoare identitatea spirituală, culturală, lingvistică şi religioasă a etnicilor turci din România.
Pentru continuarea tradiţiilor culturale, spirituale şi religioase, pentru trăirea identităţii etnice turce, pentru promovarea unor tradiţii spirituale în cadrul unor duplexuri culturale România-Turcia, Comisia de Cultură a U.D.T.R. a desfăşurat o serie de acţiuni ce au avut menirea să sublinieze cele arătate mai sus.
Unele acţiuni au fost direct propuse de comisie, altele au venit din partea filialelor, fiecare însă s-a bucurat de acelaşi sprijin material şi logistic.
Desigur că unele din ele au devenit tradiţionale, aşa cum este Festivalul de Muzică Populară «Grigore Kiazim» (de la Măcin), devenită o tradiţie anuală. Festivalul, la început naţional, a devenit din anul 1997 festival internaţional.
Au urmat serile literare din luna Ramazanului, seri dedicate creaţiilor religioase şi artei islamice turce, dar mai cu seamă marilor personalităţi ai culturii turce.
Primăvara anului 1998 s-a bucurat de un şir întreg de manifestări cu caracter folcloric dedicate unor sărbători folclorice cum ar fi Nevruzul şi Hâdrelezul.
Sediul central al U.D.T.R. a fost gazda a două lansări de carte documentară ale prof. univ. dr. Ibram Nuredin «Comunitatea musulmană din Dobrogea» (scrisă în limba română) şi cercetător folclorist Cornelia Bodea «Românii şi Otomanii în folclorul românesc».
Zilele Naţionale ale celor două ţări, România şi Turcia au constituit un moment destul de important, având în vedere împlinirea a 75 de ani de la Proclamarea Republicii Turcia şi 80 de ani de la Marea Unire a Principatelor.
Copiii au fost incântaţi să participe la activităţi extraşcolare. Astfel au fost iniţiate două concursuri: „Cele mai frumoase obiceiuri şi datini aflate în traista bunicii“ şi „Lumea culorilor“. Ambele s-au bucurat de participare numeroasă, iar cele mai bune lucrări au fost premiate.
Vom continua să creionăm în continuare alte acţiuni la nivel naţional realizate de Comisia de Cultură, realizate în colaborare cu alte instituţii culturale, administrativ locale sau O.N.G.-uri.
Astfel, ne putem mândri cu:
Perioada anilor 2000-2004 a însemnat un nou şir de acţiuni în premieră, cum ar fi: Nevruzul, devenit din anul 2005, un festival comunitar interetnic.
Participarea formaţiilor artistice Fidanlar şi Delikanlilar la emisiunile televizate, atât pe plan naţional şi internaţional, participarea comisiei la festivaluri naţionale şi internaţionale, este dovada unei bune aprecieri de către oamenii de cultură.
În cadrul festicalului ProEtnica, de la Sighişoara, Comisia de Cultură nu numai că a participat, dar a fost iniţiatoarea Comisiei Spirituale a festivalului şi susţinătoarea acesteia.
Desigur, activităţile comisiei sunt multiple, dar spaţiul fiind redus, ne oprim aici.
În ceea ce priveşte activitea editorială, putem aprecia apariţia unui număr mare de volume în proză şi versuri, dar în mod deosebit, încurajarea tinerilor care au avut lucrări de licenţă foarte bune şi pe care noi le-am publicat. Printre apariţiile editoriale amintim: «Ataturk bizimle» (Ghiulten Abdula), «Tradiţii şi obiceiuri la turcii dobrogeni» (Ibram Nuredin), «Isakca'da Turk Izleri» (Filiz Halil), «Türk Masallari ve Masal Kahramanlari» (Asan Nilgun), «Mahmud'un Pabuçlari» (Erol Ulgen şi Ghiulten Abdula), «Mevlana» (Ghiulten Abdula), Islamul şi valenţele lui (Ibram Nuredin), Belirli gunler icin şiirler (Ghiulten Abdula), Ieri bisect (Suzan Mehmet), Românii şi otomanii în folclorul românesc (Cornelia Călin Bodea), Gonulden Kaleme (Namik Kemal Yildiz), Türk Edebiyatı Antoloji (N. Mamut, E. Mamut, Ervin Ibraim).
Considerăm că mai sunt multe de făcut, mai ales într-o perioadă când deja ne-am integrat în Uniunea Europeană, iar multiculturalitatea devine una din obiectivele principale comunitare.
În 1995 a fost adoptată Legea Învăţământului, prin care se prevede ca minorităţile etnice să poată beneficia de cursuri în limba maternă. Protocoalele semnate în acest sens între România şi Turcia au avut o importanţă deosebită în dezvoltarea învăţământului în limba turcă.
Pentru a acoperi necesarul de profesori, în 1991, în cadrul Universităţilor Bucureşti şi Ovidius – Constanţa s-au înfiinţat secţii de română – turcă şi turca-engleza.
În anul 1995, pe baza unui protocol încheiat între România şi Turcia s-a înfiinţat la Medgidia Liceul „M. K. Ataturk“. la încheierea acestui protocol, conducerea U.D.T.R. (Osman Fedbi şi Asan Murat a jucat un rol deosebit de important. Scopul acestui liceu este să formeze institutori de limba turcă, religie şi imami.
Datorită reformei învăţământului din anul 2000 în cadrul Universităţii Ovidius Constanţa a luat fiinţă Colegiul Pedagogic M. K. Ataturk, acest colegiu, în prezent, având deja 4 generaţii de absolvenţi.
În cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării avem un inspector de specialitate, numit de minister, care se ocupă de problemele învăţământului în limba turcă.
De asemenea, în cadrul Consiliului Minorităţilor Naţionale din România există Comisia de învăţământ şi tineret.
Primul preşedinte al Comisiei de învăţământ a U.D.T.R. a fost D-nul Murat Asan, care a pus practic bazele învăţământului de limbă turcă în România, având o contribuţie deosebită la înfiinţarea Liceului Pedagogic şi Teologic Musulman „Kemal Ataturk“ din Medgidia.
În perioada 1996-1999, comisia de învăţământ a UDTR condusă de Neriman Molali a preluat obiectivele-ţintă ale perioadei precedente, încercând să solidifice locul limbii materne turce în cadrul sistemului de învăţământ românesc.
În acest sens, comisia de învăţământ a UDTR a iniţiat şi organizat pentu prima oară o serie de activităţi ce pot fi grupate astfel: activităţi menite să vină direct în sprijinul elevilor şi cadrelor didactice implicate în sistemul de învăţământ în limba maternă şi activităţi extraşcolare menite să sprijine indirect implicarea acestora în cadrul acestui sistem.
Pentru prima serie de activităţi se pot enumera printre altele: implicarea comisiei de învăţământ în:
În ceea ce priveşte activităţile extraşcolare printre cele mai importante se pot enumera:
Începând cu canul 1999 Comisia de învăţământ se reorganizează astfel: preşedinte: prof. Asan Murat, vicepreşedinte prof. Meneveli Şaip, secretar prof. Ervin Ibraim.
Din 2001 până în 2006, preşedinte al Comisiei de învăţământ a fost Prof. Metodist Ibraim Ervin.
Principalele activităţi ale Comisiei de învăţământ din cadrul U.D.T.R din 1999 până în prezent sunt:
Componenţa Comisiei de învăţământ în perioada 2000-2006 a fost următoarea:
În prezent, funcţia de preşedinte al Comisiei de Învăţământ este deţinută de d-na institutor Vildan Bormambet.
La 23 august 1990, în cadrul Uniunii Democrate Turce din România a fost fondată Organizaţia de Tineret Turc Ataturk din România care şi-a dobândit personalitate juridică la 17 octombrie 1990.
Actualmente, această organizaţie funcţionează ca o comisie a Uniunii. Până în prezent, această comisie are mai multe filiale: Constanţa, Techirghiol, Tulcea, Cobadin etc.
Printre activităţile desfăşurate de această comisie se numără:
Constituită la 4 noiembrie 1999, Asociaţia „Hanim Elleri“ este o asociaţie a cetăţenilor români de naţionalitate turcă, sex feminin, având caracter cultural, umanitar şi independentă, cu personalitate juridică.
Sediul central al asociaţiei este în municipiul Constanţa.
Membrii fondatori sunt:
Preşedinte Osman Melek, vicepreşedinte Gafar Serin, secretar general Cocoi Seriha, membrii comitetului director Asan Nermin, Amet Melek, Balgi Nurgian, Accoium Durie.
Filiala Medgidia s-a înfiinţat în 2 aprilie 2000, având-o ca preşedintă pe Bormambet Vildan şi vicepreşedinte pe Şachir Ruchie.
Filiala Techirghiol s-a înfiinţat în 9 aprilie 2000.
Principalele activităţi:
După o pauză de doi ani, femeile turce s-au organizat sub forma unei comisii a U.D.T.R. Forma de organizare era una de echipă, neexistând funcţii stabilite, însă cu un nucleu activ, format din doamnele: Accoium Durie, Amet Melek, Abdula Ghiulten, Omer Memnune. Această comisie a iniţiat, dar a şi participat la numeroase activităţi din ţară şi străinătate, dintre care amintim: începând din anul 2002, a organizat anual mese tradiţionale de aşure, au reprezentat femeile turce din România la diverse simpozioane şi congrese, cum ar fi: Congresul Internaţional al Femeilor din Balcani – Macedonia, Congresul Internaţional de Prietenie şi Solidaritate a Femeilor din Lumea Turcă – Ankara, Turcia.
În prezent, în urma alegerilor din anul 2005, preşedinta Comisiei de femei este d-na Arif Aisel.
Comisia de Religie a U.D.T.R. a avut o bogată activitate în decursul celor 15 ani de la înfiinţarea uniunii.
Condusă de d-nul Islam Remzi această comisie s-a implicat activ în viaţa religioasă a comunităţii musulmane din România.
Una din priorităţile fundamentale ale Comisiei de Religie a fost acela ca prin demersuri la Secretariatul de Stat pentru Culte, U.D.T.R. să fie reprezentat în Şura-i Islam, organul de conducere şi consiliere al Muftiatului Cultului Musulman din România. Au făcut parte pentru prima dată din partea U.D.T.R. în acest înalt for d-nii Balgi Ruhan-preşedinte, Osman Fedbi-deputat, Iusein Ibram-reprezentant al comunităţii musulmane din Tulcea, Islam Remzi-preşedinte al Comisiei de Religie a U.D.T.R.
U.D.T.R. s-a implicat în elaborarea sub formă de proiect a Statutului Cultului Musulman din România, statut din păcate neadoptat nici astăzi, Comisia de Religie depunând şi astăzi eforturi susţinute în vederea aducerii la zi a vechiului statut rămas din perioada de tristă amintire.
La iniţiativa d-nului Resul Muharem, în anul 1996 a demarat construcţia unei noi geamii în Kumluk Mahallesi (Piaţa Chiliei), cartier locuit de o substanţială comunitate turcă. Au contribuit la construcţia acestei geamii (nefinalizată încă) Departamentul Cultelor din Turcia dar şi oameni de afaceri din cadrul comunităţii nostre ca: Nazif Omer, Cadir Iusein, Ali Ibram Mani, Ismail Iaşar, Omer Erdinci, Ali Etem, Mustafa Sagit etc.
Demersurile Comisiei de Religie a U.D.T.R. s-au concretizat şi prin renovarea geamiei din Babadag, a geamiei din Cernavodă şi Hârşova. De asemenea s-a acţionat pentru rezolvarea situaţiei de la cimitirele din Galaţi şi Călăraşi.
Cu sprijinul U.D.T.R. au plecat la pelerinaj în Mecca un mare număr de etnici turci.
Comisia de Religie a colaborat în toţi aceşti ani fructuoşi cu Muftiatul Cultului Musulman din România, Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa, Secretariatul de Stat pentru Culte, Departamentul de Relaţii Interetnice, dar şi cu fundaţii sau asociaţii cum ar fin Fundaţia Taiba, Liga Islamică şi Culturală, Fundaţia Tuna etc.