Un poem dedicat unei muze

Pentru ca o doresti,
Si o respecti,
Pentru ca ai nevoie de ea,
Desi mai tarziu o sa regreti.
Ea te poate tine in brate,
Dar si iti poate da si drumu,
Cu ea te poti simti plin de viata,
Dar si gol pe dinauntru.
Sufletul ce iti alina,
Nebunia ce iti confera,
Inima ce iti inclina,
Curajul ce iti ofera …

Cu ea te simti mai bine,
Si ai incredere in tine.
Chiar si diminetile frate,
Te gasesti cu ea in brate.
Fie ca esti milionar,
Cu malai la buzunar,
Sau un functionar,
Fara pic de cascaval.
Fie ca esti mare sef,
Cu figuri la un banchet,
Sau un boschetar,
Cu datorii la oricare bar,
Fie ca esti daltonist,
Masinist sau politist,
Student eminent,
Sau un smecher insolent,
Cranii sa fi tocit,
Ca mai apoi sa fii un parlit,
Dupa gratii stavilit.

Toti ca voi si toti ca noi,
Ne inchinam de multe ori,
Pentru ca ne baga in multe rele….
Sa inchinam un pahar pentru BERE.
Si pentru ca nu vreu sa zabobesc.
La masa, sa va vrajesc.
Va zic o zi buna,
Si pofta buna,
Cu respect,
Bufnita Ignifuga.

———————————————-

Multumita lui red m-am gandit sa va intreb daca aveti chef sau daca nu “get off of my lawn you damn kids” sa imi impartasiti daca berea va bagat mai tare in cacat sau daca va dat cate o idee geniala o data. Si daca ne puteti spune. Dar nu spuneti una cea mai dintre cele mai ca oricum nu le spuneti, una asa media. In caz ca nu va puteti abtine datii drumu la troncaneala.

Lasa un comentariu.