Terorismul alimentar

Pana mai ieri terorismul avea conotatii clare, actiuni fizice directe in forta, distructive, cu scopul de a intimida, de a atrage atentia sau de a razbuna faptele partii adverse. Dupa dezvoltarea ciber-spatiului terorismul s-a manifestat si in plan informatic, cu atacuri asupra marilor corporatii si organizatii internationale, sau asupra organelor statale din anumite tari.

Odata cu accentuarea globalizarii, extinderea UE si mai ales in paralel cu adancirea crizei economice globale, a inceput sa se manifeste acut si o alta forma de terorism, terorismul alimentar. Se lanseaza in mass-media internationala si locala „intoxicari” privind calitatea unor categorii de alimente din tarile din Europa Centrala si de Est, informatii care de cele mai multe ori se dovedesc a fi neadevarate, sau de o amploare cu mult mai redusa fata de cea prezentata in media.

Dar puterea mass-media este enorma si desi informatiile se dovedesc false, efectele sunt distructive in randul producatorilor din tarile vizate, cu un efect de domino, care afecteaza atat piata interna, cat si pe cea externa: consumatorii interni isi pierd increderea in proprii producatori, importatorii se orienteaza catre alte surse pentru alimentele respective, chiar daca asta presupune costuri mai mari, ducand in timp la falimentarea producatorilor din tarile atacate.

Am privit cu stupoare si retinere actiunile din ultima perioada care vizeaza destabilizarea producatorilor romani de carne si lapte si subminarea increderii consumatorilor interni si externi fata de produsele romanesti. Dupa ce episodul carnii de cal s-a cosumat si piata a inceput sa uite cele intamplate, noul scandal al aflatoxinei din laptele de vaca readuce pe tapet problema producatorilor romani de alimente.

Asa cum s-a dovedit ca respectiva carne de cal vanduta drept carne de vita nu provenea din Romania, au inceput sa se centralizeze si informatiile privind verificarea prezentei aflatoxinei in laptele romanesc, raportandu-se inexistenta acestei substante.

Pe fondul acestor atacuri constante asupra economiei nationale, din care fac parte si producatorii de alimente, autoritatile romane ar trebui sa fie mult mai vigilente in a proteja imaginea Romaniei si a producatorilor interni, contracarand ferm si eficient actiunile destabilizatoare venite din exterior.

Se ridica o serie de intrebari privind tot acest context international al terorismului alimentar …
1. Efectele unor astfel de itoxicari sunt uriase, comensurabile in pierderi de zeci, poate sute de milioane de Euro. De ce n-am auzit niciodata de tragerea la raspundere a celor care au lansat „bomba”?
2. De ce au loc aceste atacuri?
– Pentru a slabi puterea producatorilor din tarile atacate;
– Pentru a genera neincredere in randul consumatorilor interni;
– Pentru a determina reducerea exporturilor din acelasi motiv;
– Toate acestea conducand la falimentarea producatorilor si eliberarea unei piete de desfacere pentru produse aduse din import … Nevoia nu dispare si „cineva” trebuie sa umple golul creat.
3. Cum ne putem proteja?
– Prin reactia rapida a autoritatilor pentru calmarea pietei;
– Verificarea rapida a celor reclamate pentru a dovedi falsitatea acuzatiilor;
– Identificarea sursei atacului si tragerea la raspundere a celor implicati.

Se da o lupta acerba la nivel inetrnational pentru acapararea pietelor de desfacere si este in interesul nostru, al tuturor, sa beneficiem de cat mai multe produse din surse interne si nu din import. Daca nu din patriotism, atunci pentru ca lucratorii din fabricile si fermele romanesti iti vor plati pensia peste 30 de ani, somajul daca esti data afara, indemnizatia de crestere a copilului daca vrei sa procreezi si in general, finanteaza tot aparatul administratiei de stat.

In mod surprinzator pentru mine, guvernul a reusit sa faca fata acestor doua atacuri, demontand acuzele. Sper sa vedem acest lucru si in alte planuri …

Lasa un comentariu.